Etica mulsului versus violența ouatului: dezbatere

De 0 Permalink

woman-with-carrotsMvai, duamnelor și duomnilor, queridos facebook videndes, îmi cer scuze! Am ratat (la 1 octombrie) Ziua Mondială a Vegetarienilor! Știu că e inadmisibil, dar cum de nu m-a tras nicio vegană de pătrunjel? De ce nu au inundat internetul cu amenințări apocaliptice și rețete de salvare a omenirii prin păscutul pe imaş? Ele sunt de neiertat, eu eram ocupată cu niște mici și pastramă la o mustarie, am absența motivată.

Mie mi-s dragi flexitarianiştii, adica vegetarienii (ziși vegani din secolul 20) care, la petreceri sau în situații mai speciale, se spurcă cot la cot cu noi. Îi înțeleg: cum să benchetuieşti fără sarmale? Cum să bei pălincă după ce ai mâncat doar salată de vinete? Pentru că habotnicii consideră că și icrele și mierea sunt obținute prin violență. Da’ ce zic eu? Măcel! Ca să nu menționăm aspectele etice ale mulsului și ouatului, că ne pierdem în filozofia cuibarului și a ieslei.

Ce nu înțeleg în ruptul capului e pollotarianismul, adica dieta cu zburătoare (inclusiv mezeluri din pui, puah!), deși puii de crescătorie au gust de pene ude oricum i-ai găti, iar găina de la țară ni se pare aţoasă, că deh, ni s-au tocit dinții tot ronțăind chipsuri.

Mi-s dragi și pescentarianiştii, ăia de cred că pescuitul cu grenada e scuzabil și ignoră că mările au devenit wc-ul din fundul curții, iar conexiunea cu civilizația nu e tocmai wireless.

Deplâng faptul că nu a ajuns în România vegetarianismul Su (un nepoțel al hinduismului), care interzice consumul plantelor rău mirositoare (ceapă, usturoi, praz, etc); ar fi de un real folos așa o dietă, măcar înainte de a merge cu autobuzul, la teatru sau la doctor (se încurajează însă înainte de o vizită la circa financiară sau la primării).

Nu vă plictisesc cu toate variantele, e foarte bine scrisă pagina din Wikipedia dedicată acestui subiect; faceți bine și donați-le măcar 2 euro, că au început să îi strângă rău ciorapii pe administratorii paginii și oricum vi-i ciordeşte guvernul cu vreo taxă dacă nu i-ați îngropat la copacul trăsnit. Că din “Scânteia tineretului” nu mai e suficient să vă informați, iar pe net hățișul de informații cere o macetă rezistentă: bunul simț. Hă? Ce-i aia?

Secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc (a zis sau nu a zis Malraux, dezbaterile continuă). “O profeție ridicolă; cred în schimb că dacă umanitatea secolului viitor nu găsește nicăieri un model exemplar de om, va fi rău”, ar fi spus el.

Dar să îți faci din mâncare o religie și să fii dispus să te închini la altarul propriului stomac, sperând că există un Dumnezeu al maţelor și că el se va milostivi și o să te ducă în raiul digestiei fără deșeuri și concomitent al nemuririi, e prostie pură.

Permit urmașilor să mă citeze în secolul 22 :)

Foto copyright Dreamstime.com

Simona Tivadar

Simona Tivadar

Medic primar în diabet, boli de nutriție si metabolism. Adepta explicației științifice cu orice preț, cu amendamentul că dacă respecți toate regulile, pierzi toată distracția. Heităr convins al vieții virtuale, care își calcă sistematic pe inimă de vreo doi ani, într-un razboi naiv și personal cu impostura medicală, vraci vegani și vârcolaci daco-plafarişti. Și care vă invită si pe voi să creșteți oastea celor care cred că "glumind putem spune orice, chiar și adevărul" -S. Freud.
Simona Tivadar

No Comments Yet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *