Sarmale, ciorbă, piftie, saltă boeuf, chifteluţe şi friptură

De 4comments Permalink

Family preparing sausage in kitchen © Alvera | Dreamstime.comEra ajunul Ajunului Crăciunului. Un brad mare până-n plafon şi mândru de podoabele sale domina livingul. În vârf îi lucea o stea argintie vestind naşterea lui Isus. Mai străluceau în el o grămadă de globuri roşii şi aurii, iar de pe braţele lui viguroase zâmbeau figurine voioase. Din colţurile livingului îl salutau cu timiditate câte un brăduţ-miniatură, îmbrăcat în veston cu paiete, iar pe geamuri şi pe uşă se răsfaţau coroniţe cu beculeţe colorate de pe care copilaşi îmbujoraţi şi îngeraşi dolofani te îndemnau să petreci sărbătoarea Crăciunului. Nebunie de lumini pe la toate casele din străduţa noastră. Şi în fiecare zi în cutia poştală apăreau felicitări de prin vecini cu Moşi găsunei cu bărbi albe, în sănii care zboară prin văzduh, trase de câte patru sau şase reni – după puterea financiară a fiecăruia. Bucurie în case. Şi nici nu se putea altfel căci în casă era cald, mirosea a vin fiert cu scorţişoară şi a portocale.

– Alo, Nico, ce faci? Ce mâncăruri faci de Crăciun?

– Fac sarmale, salată boeuf, piftie…. Dar tu? 

– Şi eu la fel. Dar salata boeuf o fac cu piept de pui că e mai uşoară aşa, iar în sarmale pun mai puţină carne de porc că am probleme de colesterol. 

Cooking cabbage roll (sarmale) © Claudiu Marius Pascalina | Dreamstime.comAşa am învăţat eu: cică masa de Crăciun e certificatul de gospodină. Câţiva ani buni la rând am avut cu mama aceeaşi discuţie la telefon. Şi, ca să fiu cinstită, mama a fost doar o variabilă. Puneţi în locul ei: Tatiana, Simona, Veronica, X, Y, Z … Aceeaşi discuţie cu mici variaţiuni – a se adăuga băutura sau câte o reţetă nouă de prăjitură – cu câte zece prietene înainte de Crăciun, Anul Nou sau Paşte. De la un capăt al Europei la celălalt. Ba ce zic eu? Aproape-n lumea-ntregă căci am prietene şi în Canada, şi în America. Cele zece prietene sunt doar din România. Şi, dacă nu mă lasă bambiluşca, mai vorbeam şi cu foste colege şi prietene de prin Franţa, Germania şi Italia. Ce mai: firul de la telefon era roşu, iar bărbatu’ meu devenea şi el roşu de nerăbdare, căci conversaţiile despre felurile de mâncare – aceleaşi cu un ingredient sau două în plus sau în minus, servite pe platouri de culoare albă sau bordo – nu mai încetau. Vă imaginaţi cum e de sărbători? Cât de încărcate sunt reţelele telefonice de sarmale, cârnaţi, ciorbe, salate boeuf, chifteluţe, piftii şi prăjituri? Numai dacă punem la numărătoare mamele şi fiicele, ca să nu mai vorbim de prietene între ele şi apoi prietenele prietenelor care iau legătură cu alte prietene … Eh … treabă multă – căci nu are niciun farmec să găteşti dacă nu mai şi povesteşti la toată lumea ce. Este o parte din povestea de Crăciun.

Belgium waffle © Kiboka | Dreamstime.comToate au durat până într-o seară de Crăciun de acum vreo şase-şapte ani, când, având la masă invitaţi belgieni, am fost întrebată care sunt bucatele noastre tradiţionale de Crăciun. Aaaa… vă imaginaţi ce pledoarie aveam ocazia să ţin?! N-aş fi avut timp nici să-mi trag sufletul de atâta povestit! Nu mi-ar fi fost greu, căci de la atâtea telefoane despre ‚ce găteşti de Crăciun?’ ştiam tot ce trebuia să spun pe de rost. Doar că minunea de Karel mi-a luat-o frumuşel înainte şi mi-a şterpelit povestea. În doar câteva cuvinte a povestit toată istoria bucatelor mele româneşti de sărbători, vă daţi seama?:  „Nicoleta găteşte la toate sărbătorile. (nota bene: lucru extraordinar pe meleaguri belgiene!) Foarte gustos: sarmale, ciorbă, piftie, saltă boeuf, chifteluţe şi friptură.” Întrebarea firească care a urmat a fost: „Şi de Paşte?” Karel: „La toate sărbătorile.” Invitaţilor noştri le jucau ochii ping-pong. Am rămas cu mintea-n pielea goală… Chiar aşa: bucătăria noastră nu e cine ştie ce variată. Doar că purcelul de Crăciun e înlocuit cu mielul de Paşte. Am intrat şi eu în ping-pong-ul lor: de la Karel la invitaţi şi înapoi. Tot Karel i-a lămurit: „Tradiţiile în România sunt foarte puternice. Aceleaşi bucate sunt gătite peste tot în lume de mai toţi românii.” Na, îmi zic:  el m-a trântit, el m-a ridicat. Ne-am întins cu plăcere la vorbă despre tradiţiile noastre, care mie îmi plac mult, de-ale lor… Cred că îmi ieşiseră ochii ca la melci de la atâta suflet cât am pus ca să arăt lumii cât de vrednici suntem noi. Dar i-am convins: tradiţiile noastre sunt cele mai cele! ;)

Christmas tree in Grand Place, Brussels, Belgium © Cristi_m | Dreamstime.comAnul acesta acelaşi entuziasm mă stăpâneşte: bradul frumos împodobit domină livingul, pe uşă şi la ferestre coroniţe de Crăciun îţi iau ochii şi-ţi fură inima cu luminiţele lor. Focul pâlpâie vesel în şemineu, e cald şi bine şi miroase a vin fiert cu scorţişoară şi a portocale. E pace şi asta-i cea mai mare bucurie! Aştept prieteni cu colinda. Şi, după ani în care am ţinut în viaţă chifteluţele, piftiile şi sărmăluţele, mi-am propus să stau mai puţin prin bucătărie, să fac mai multe plimbări prin oraşele care mai de care mai frumos împodobite, să mă bucur de muzică şi de linişte. Mi-am luat şi un  bilet la un concert jazz cu Richard Galliano şi Paolo Fresu. Iar dacă veţi primi un telefon de la mine, nu vă speriaţi: nu va fi ca să vă întreb cum se drege maioneza tăiată, ci pentru a vă ura la mulţi ani şi sărbători fericite!

Foto copyright Dreamstime.com

Nicoleta Beraru

Nicoleta Beraru

Săgetătoare cu ţinta în învăţământ şi social. Plecată din România, dar mereu cu gândul şi sufletul la meleagurile copilăriei şi cei dragi. Trăieşte de 12 ani în Belgia. Trecută aici prin fel şi fel de experienţe de viaţă şi profesionale: de la casnică cu preocupări de învăţăcel, la manager de proiecte pe integrare socială şi porte-parole al celor sărăci, la profesor de franceză pentru adulţi şi mai apoi în contextul pedagogiei lui Steiner – de la care am învăţat şi bune şi rele. Acum profesoară de limba română într-un centru de limbi moderne din sânul Universităţii Catolice din Leuven (KU Leuven) şi traducător acreditat pentru limbile română – neerlandeză - franceză.
Nicoleta Beraru
4 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *